Chiar și Moromete avea o relație specială cu timpul. Eu de ce n-aș avea? Uitându-mă acum pe calendar, îmi dau seama că primele luni din noua viață au trecut pe lângă mine ca un tren ICE. Totul e nou – țara, oamenii, supermarketurile, lipsa și dorul rutinei din țară…dar și entuziasmul descoperirii. Aflu lucruri noi despre mine și despre ei în fiecare zi. Ce-am aflat despre ei până acum:
- Ordinea, disciplina, punctualitatea la nemți….au rămas proverbiale. Și pentru ca nu vreau sa vorbesc în termeni abstracți, am și exemple. Se făcea că ne sună cei de la O2 să ne spună că va veni cineva să verifice liniile telefonice “mâine” între 12:00 și 16:00. Așadar, no going out. Se face 2, se face 3, se face 3:30, 3:45, 4. Tot timpul asta n-am părăsit perimetrul ușii de la intrare. Când să-mi văd de treabă că nu mai vine nimeni, sună omu’ de la telefoane. Era 16:15. Întâmplarea, întâmplărilor vine de la…Poștă. Nemții au o pasiune pentru poștă. Totul la ei se trimite prin poștă, de la acte trimise de diverse instituții, carduri de sănătate, sau contracte. În povestea de față se făcea că printr-o conjunctură fericită, zic eu acum, aflu că nu primesc nimic prin poștă. Mă duc la oficiul poștal de lângă noi, unde oamenii mă înțeleg, dar n-au cum să mă ajute. M-ar fi sfătuit să mă duc să vorbesc cu poștașii direct, dar nu prea știu engleză. Imi dau totuși un număr de hotline unde primesc un sfat genial. Cum de nu mă gândisem și eu până atunci…să-i contactez pe toți cei care mi-au trimis scrisori, să vorbească la poștă, poșta să le returneze scrisorile mele și apoi sa le retrimită. Noroc că am pândit poștașul într-o dimineață, care Doamne-Ajută vorbea engleză și măcar am primit una din hârtiile importante. Pentru restul…trebuie să mai fac cercetări.
- Biciclistul e regele șoselelor. Toată lumea e pe bicicletă. Tineri, bătrâni, mame cu copii, cu scăunele sau acariciuri atașate în care odrasla doarme. Ai bicicletă, ai respect în trafic. Ai pista ta, fie separat pe o zonă de trotuar, fie pista e direct pe șosea. La semafor vei avea mereu prioritate și n-o să cam vezi claxoane de la șoferi că n-ai plecat în secunda -1 de când s-a făcut verde.
- Nemților le plac mașinile.…mașini puternice, producție internă. Sunt pline șoselele de BMW-uri și Mercedes-uri. Ultimele generații, scumpe, bine întreținute. Și pentru că le plac mașinile, le și place să fie civilizați în trafic. Sunt răbdători, calmi și nu claxonează decât când e nevoie. De asta sunt și atat de multe femei în trafic. Tinere, în vârstă, aranjate sau nu, la volanul unui SUV sau al unui Mini.
- Nemților le place odihna. Și uite așa duminica supermakaturile și mall-urile sunt închise. Mai rămân dechise benzinăriile și câteva restaurante prin centru. Și iată cum sâmbăta toată lumea e pe Straße, la mall, la Ikea sau la supermarket.
- Toată lumea aleargă. Pe frig, pe ploaie, în pauza de prânz, dimineața sau spre seară, expați sau nemți get beget, în grupuri, sau singuri, tineri sau cărunți. Și pe toți ai să-i găsești pe râu.
- Nu pleci niciodată de acasă fără umbrelă. Umbrela e cel mai chic accesoriu în Frankurt. Ai să ajungi să vezi soarele mai mult ca-n Londra și ploile sunt mai calde, dar ia umbrela cu tine.
- Bio, și nu numai. La supermaket găsești de toate pentru toate buzunarele.Și nici pe ei nu i-a ocolit mania produselor bio. Dacă în supermarketuri sunt doar câteva rafturi bine semnalizate, exista și magazine dedicate în întregime produselor bio. Și nu au doar siropuri și dulciuri. Au de toate: cârnați bio, pizza congelată bio, pui bio sau biscuiți bio.
- Benzină ieftină, autobuz scump. Benzina și motorina la pompă sunt în jur de 1 Euro și ceva. În schimb, un abonament pentru transportul în comun depășeste 80 de euro pe lună. Dar…e valabil pe orice mijloc de transport în oraș – metrou, tren, tramvai, autobuz, dacă ieși din oraș cu trenul plătești doar diferența de cost, iar după 7 seara mai poți lua pe abonamentul tău încă un adult și oricât de mulți copii și te poți aștepta ca nu de puține ori să fie respectat orarul afișat în stații. Se aude și la Metrorex?
- Cea mai bună mâncare, e aia pe care ți-o faci acasă…sau o mănânci în restaurantele etnice – italienești, spaniole, indiene sau thailandeze. Asta dacă cumva chiar îți place varza murată caldă, alături de un cârnat uleios gătit într-o rulotă.
- Reciclează. Ieșeam într-o zi din bloc și unul dintre sutele de vecini pe care nu-o să ajungem să-i cunoaștem vreodată, ținea cu grijă un pahar spart și mergea tacticos până la pubelele de recilat sticlă. Cutiile și cartoanele, inclusiv cele de ouă se aruncă separat în pubelele destinate exclusiv lor. Și nu mai spun de PET-uri și sticlele de la supermarket. Cumperi o sticlă de suc? Ai să vezi pe etichetă prețul + 0,25 cenți (sau cât e cazul) sticla. Bani pe care îi recuperezi dacă aduci sticlele înapoi la magazin și le reciclezi în aparatele speciale. La final primești un bon. Poți cere banii, sau îl folosești la casă.
- Sfântul Zeil. E un fel de Champs Elysee. Magazine scumpe, magazine ieftine, McDonalds, KFC, Burger King, cârnați, muzicanți pe care îi bănuiesc a fi români, mascotele cu Mickey și Minnie cam mizerabile, vânzători de baloane sau cei care încearcă să prostească turiștii cu o foarfecă și o bucată de hârtie, standuri cu Biblii protestante. Toată lumea e acolo, inclusiv o mulțime de români care se amestecă cu polonezii, rușii, arabii sau sutele de turiști asiatici.
- Medicul care îți intinde mâna. La propriu. Înainte să te invite să iei loc în cabinet te salută întinzând mâna. La fel și în alte instituții. Funcționarii care au un birou și nu doar un ghișeu, te primesc la ei la birou, dând mâna cu tine, politicos.
- Știi ce înseamnă genau, știi germană. Nici chiar așa, dar oamenii aștia au o obsesie cu acest cuvând care nu înseamnă nimic altceva decât “exact”, în toate formele lui. E 12 fix? Folosești genau. Îi spui cuiva, da exact ai drepate. Folosești genau.
Acum câteva săptămâni citeam titluri că Angela Merkel a recunoscut la întâlnirea cu Iohannis că în Germania vin și mulți români bine pregătiți. Vin. Și sunt mulții din ei care deja s-au integrat foarte bine aici. Dar nu sunt vizibili. Pentru că mai tare se aude orchestra de pe Zeil sau nenea care cântă pe un pod la acordeon sau cei din supermaket care strigă printre rafturi unul la altul ce să cumpere.
Cover photo credits: http://commons.wikimedia.org/
